MENSA – șapte decenii de inspirație și inteligență

Mensa, the “high IQ society”, a sărbătorit pe 1 octombrie 2016 cea de-a 70-a aniversare. Organizația avea, la acel moment, peste 133.000 de membri în 100 de țări din lume care grupau oamenii cu coeficient de inteligență plasat în primele 2 procente din populație. Mediul oferit de Mensa este unul al provocării intelectuale, dar și al distracției, facilitând totodată participarea la o gamă variată de activități sociale și culturale. Potrivit statutului, Mensa este o organizație fără afiliere ideologică, filosofică, politică sau religioasă.

A fost odată ca niciodată…

Povestea Mensa a început în anii 1940. Ideea celor trei fondatori – Roland Berrill, avocat; Dr. Lance Ware, om de știință și avocat, și Sir Cyril Burt, profesor de psihologie – a fost să creeze o organizație pentru oamenii inteligenți, singura cerință pentru a fi membru fiind un IQ ridicat. Prima broșură a fost publicată pe 1 octombrie 1946, în Oxford, Anglia – și acest document marchează înființarea oficială a Mensa. De-a lungul istoriei sale de 70 de ani, Mensa a suferit schimbări fundamentale și a devenit o comunitate internațională plină de viață, modelată de diversitatea membrilor săi.

Momente cheie de transformare și dezvoltare

Numele “Mensa” vine din cuvântul latin ”masă” și este unul din primele cuvinte predate la cursurile de limba latina; se referă la masa rotundă, unde toți sunt egali; “mensa” face de asemenea aluzie la expresia “mens sana in corpore sano” (minte sănătoasă în corp sănătos). Inițial, Mensa a fost gândită ca o organizație ”aristocratică”, cu un număr limitat de membri, care să evite publicitatea și să reprezinte un consiliu consultativ pentru Guvern, oferind consiliere inteligentă și obiectivă. În 1953, odată cu numirea lui Victor Serebriakoff ca secretar, a început o nouă eră, caracterizată prin dezvoltare și expansiune. Ideea lui Serebriakoff a fost să facă din Mensa un for pentru exprimarea și discutarea opiniilor; el a mai declarat că Mensa, ca organizație, nu ar trebui să aibă nicio afiliere politică, ideologică, religioasă sau națională și nu ar trebui să favorizeze nicio rasă ori clasă socială.

Datorită comunicării active și deschiderii către societate, numărul membrilor a crescut rapid în a doua parte a anilor 1950. 1960 a fost un punct important în istoria Mensa, căci a marcat începutul internaționalizării organizației. În 1966, Mensa SUA a devenit – și a rămas – cea mai mare organizație națională. Principiile și structura Mensa International au fost redactate, acestea având ca obiectiv principal oferirea de ajutor la înființarea și sprijinirea funcționării organizațiilor Mensa naționale, fără a se amesteca în activitățile acestora. Organizațiile Mensa naționale sunt, prin urmare, independente în cea mai mare parte, dar activitățile lor trebuie să se supună Constituției Mensa și regulamentelor Mensa International, așa cum au fost votate de Consiliul Director Internațional. Constituția Mensa International a fost formulată în 1964. Tot atunci au fost organizate și primele alegeri internaționale.

Mensa este condusă de un Consiliul de Administrație Internațional (IBD), în timp ce Comitetul Executiv (ExComm) gestionează funcționarea de zi cu zi a Mensa International, conform instrucțiunilor IBD – niciun membru nu primește compensații materiale pentru munca sa. Mensa International este în prezent condusă de către Therese Moodie-Bloom.

Există organizații Mensa active în peste 40 de țări, pe fiecare continent, cu excepția Antarcticii – iar lista este în continuă creștere. Comparativ cu anul 2006, când Mensa împlinea 60 de ani, numărul membrilor a crescut cu circa 30.000 – o creștere de 27% într-un deceniu.